..........

Adormi chiar in timp ce o masina mica incerca sa-i depaseasca si prin urmare, nu mai afla niciodata deznodamantul acestei intreceri. Mai intai simti un miros de ars, apoi un murmur venit din spatele banchetelor, in care deslusi cateva cuvinte grele si se trezi. Autobuzul scoase un sunet ruginit, si cu toate miscarile deosebit de repezi ale soferului, se opri. dupa cateva clipe porni din nou, dar cu o viteza mica, tanguitoare spre varful dealului. acum, dupa ce se trezi bine, vazu ca erau de doua ori mai multi oameni si asa cum a fost invatat la scoala, cauta cea mai in varsta femeie sa-i ofere locul , dar nu gasi asa ceva si se multumi in sinea lui cu aceasta situatie. Privi in geam si-si vazu in varful capului in smoc razlet, il netezi de cateva ori pana acesta se lasa lipit de celelalte suvite, cauta daca valizele sunt la locul lor si dupa ce facuse alte cateva miscari necesare unei treziri complete, cazu intr-un gand lung si bland, asa cum sunt toate gandurile, cand mergem dintr-un punct in altul, cu vreun mijloc de transport mai lenes. privi linia orizonului cum se incovoaie sub lumina diminetii, copacii de pe marginea soselei inveliti intr-un puf de bruma si apoi gandurile ii fugira spre casa, de unde chiar acum pleca, zabovi asupra despartirii de cei dragi, cum privi in urma, pana ce ei se facusera cat un punct, apoi isi aminti rugaciunea, de fiecare data alta si negasita prin nicio carte si din nou chipuri, cand mai clare, cand mai difuze, ramanand in urma, precum copacii de pe margine